CUM ELIMINAM CRYPTOSTORIDIUM SI GIARDIA DIN APA?

In acest post vom afla daca apa potabila contine Cryptosporidium si Giardia dar si cum putem filtra acesti paraziti.

Dar mai intai sa vedem ce sunt parazitii Cryptosporidium si Giardia

Cryptosporidium si giardia sunt protozoare sau paraziti unicelulari gasiti in fecalele oamenilor infectati sau in fecalele animalelor infectate.

De ce apa potabila ar putea contine Cryptosporidium si Giardia?

Acesti doi paraziti sunt gasiti de obicei in apa de suprafata, precum lacurile si raurile, iar cateodata in apa de adancime, dar sub influenta apelor de suprafata (doar daca apa de suprafata ajunge cumva sa contamineze apa de foraj). Comunitatile care obtin apa din sursele mentionate mai sus si esueaza in a trata corect apa, pot avea probleme cu  cryptosporidium si giardia. Acesti paraziti sunt foarte rezistenti la clor sau la alti dezinfectanti ce ar putea fi introdusi in apa pentru a distruge bacterii sau virusuri.

Cum ajung Cryptosporidium si Giardia in sursa noastra de apa?

Apa de suprafata este contaminata in doua modalitati majore: apele uzate provenite din statiile de epurare, pot contine spori sau oochiste de Cryptosporidium si Giardia sau scurgeri din anumie operatiuni agricole, pot contine acesti spori. Toate sursele de apa care intra in contact cu fecale (cum ar fi canalizarile urbane), ar trebui considerate sursa potentiala de contaminare.

In general, apa de foraj nu ar trebui sa contina Cryptosporidium si Giardia deoarece solul filtreaza acesti paraziti. Cu toate acestea, focare de Cryptosporidium si Giardia au fost raportate in comunitati care utilizeaza apa de foraj. Probabil ca in aceste cazuri, apa de foraj a fost contaminata de apa din canalizare/fose septice/fecale de la animale. Construite cum trebuie si intretinute, fara influenta apelor de suprafata, puturile de adancime ar trebui sa contina apa necontaminata cu Cryptosporidium si Giardia.

Cum poti trata sursa ta de apa impotriva Cryptosporidium si Giardia?

Daca apa este din sursa proprie si netratata, este indicat sa utilizati mai multe tratamente/bariere, pentru eliminarea acestor protozoare. Tratamentele sunt: clorinare, ultraviolete, filtrare mai mica sau egala cu 1 micron. Daca vorbim de filtrare la un grad de 1 micron, atunci trebuie sa fie filtrare absoluta ci nu nominala.

Daca apa este din sursa publica si trata cu clor, atunci este bine sa stiti ca Giardia este distrusa de clor dar nu si Cryptosporidium. Deci, daca sursa de apa este de suprafata, iar singurul tratament pentru dezinfectie este clorinarea apei, atunci exista riscul ca apa sa contina Cryptosporidium.

Filtrarea apei pentru eliminarea protozoarelor de Cryptospodirium si Giardia, se poate face destul de simplu, prin:

– filtrare mecanica submicronica sau grad de filtrare maxim 1 micron absolut – prin filtrare cu tehnologie ceramica;
– filtrare prin tehnologia de ultrafiltrare cu plaja intre 0.001 si 0.1 microni – prin tehnologia membranelor capilare;
– filtrare prin tehnologia cu nanofiltrare;
– filtrare prin tehnologia cu osmoza inversa.

O alta tehnologie de tratare la indemana unui utilizator casnic, este lumina UV, care este produsa de un sterilizator cu UV. Totusi, aceasta tehnologie este mai pretentioasa, deoarece intotdeauna trebuie precedata de un filtru cu grad de filtrare 5 microni (pentru reducerea turbiditatii) si de un sistem de dedurizare sau de un sistem anticalcar, pentru ca teaca de cuart sa ramana curata, iar lumina UV sa fie transmisa prin apa fara a fi impiedicata.

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

Surse utilizare pentru acest post:
Healthed
CDC.GOV
SASKH2O
GOV.MB.CA

 

 

 

 

Publicat în Contaminanti apa, Tehnici de filtrare | Etichetat , , | Lasă un comentariu

EXISTA RADON IN APA MEA?

Acum cateva zile am auzit o stire la TV despre gazul numit RADON si despre cat de nociv este pentru om, fiind prezent in aerul expirat, mai ales in incaperi inchise. M-am gandit ca ar fi bine sa stiti daca radonul poate fi prezent in apa, iar daca exista acest risc, cum ar putea fi eliminat.

Ce este radonul

Radonul este un gaz incolor, inodor, fara gust, iar sursa acestuia vine din distrugerea radioactiva a uraniului in pamant. Ai putea fi expus la radon din doua surse principale:

– aerul din casa ta;
– apa de baut.

Radonul poate fi prezent in aerul pe care-l respiri si in apa pe care o bei. Radonul fost depistat si in aerul din afara cladirilor, dar in cantitati mici.

Radonul poate fi dizolvat si se poate acumula in apa subterana (apa de foraj). Cand apa contine radon si este utilizata acasa pentru dus, spalatul vaselor, gatit, gazul radon scapa din apa si se ridica in aer. Procesul este similar cu bauturile carbonatate, unde dioxidul de carbon este dizolvat in apa/suc, iar la desfacerea sticlei, gazul este eliberat. Totusi, ceva radon va ramane si in apa.

Radonul nu este o ingrijorare pentru apa care vin de rauri, lacuri, rezervoare (numita, apa de suprafata), deoarece radonul este eliberat in aer, inainte ca apa sa ajunga la robinetul tau.

De ce radonul in apa este o ingrijorare pentru sanatate?

Se poate dezvolta cancer de plamani prin inspirarea aerului din incaperi (unde exista radon). Gazul radon se descompune in aer, in particule radioactive si in acest fel ajunge in plamani prin inspirare. Pe masura ce se descompun, aceste mici particile provoaca mici explozii de energie. Aceste explozii provoaca deteriorari plamanilor, care pot conduce la cancer de plamani. Persoanele care fumeaza au un risc si mai mare.  Gazul radon din interiorul cladirilor, este a doua cauza care conduce la cancer de plamani. Sunt numarate aproximativ 20000 de decese pe an, in USA, din cauza aerului cu radon, din interiorul cladirilor.

Doar 1 – 2%, din radon, ajunge in aer din apa potabila. In orice caz, inspirand radon, cresti riscul pentru cancerul de plamani. Putin radon va ramane si in apa; prin consumul de apa cu radon, creste riscul de dezvoltare a cancerului la organele interne, incepand cu stomacul. Totusi, acest risc este mai mic in comparatie cu riscul cancerului de plamani, prin inspirarea de aer cu radon.

Bazat pe Institutul National de Stiinta (USA), EPA estimeaza ca exista 168 de decese/an, din cauza cancerului provocat de radonul din apa potabila (probabil cifrele se refera doar la USA): 89% pentru cancer de plamani, cauzat de radonul eliberat din apa iar 11% pentru cancerul de stomac, prin consumul de apa cu radon.

Exista radon in apa mea?

Nu toata apa potabila contine radon. Daca apa ta vine de rauri, lacuri, rezervoare (numita, apa de suprafata), deoarece radonul este eliberat in aer, inainte ca apa sa ajunga la robinetul tau. Radonul este o ingrijorare, doar atunci cand apa este de foraj, totusi, nu toata apa de foraj contine radon.

Care este nivelul de radon din apa la care ar trebui sa fiu ingrijorat?

In SUA, nu exista o reglementare federala pentru un maxim al radonului in apa. Totusi, EPA  a recomandat furnizorilor de apa (din retelele publice) sa furnizeze apa cu un maxim de 4,000 pCi/L, ceea ce cotribuie cu 0.4 pCi/L radom in aerul din incaperi.

In cazul surselor private de apa, EPA nu reglementeaza in niciun fel radonul din apa, considerand ca este responsabilitatea proprietarilor de a masura si a-si lua masuri de singuranta.

Cum putem preveni consumul de apa cu radon?

Asa cum spuneam, exista risc minim de radon in apa in cazul surselor de apa, de suprafata (rauri si lacuri). Riscul mai mare exista in cazul apei de foraj.

Tratarea apei cu radon se poate face in doua moduri: aerare si filtrare prin carbune activat. Unele surse mentioneaza doar carbunele activat granular, altele doar carbunele activat.

Este evident ca nu este practic sa aerezi apa in casa ta, inainte de a face un dus sau de a spala vasele, asa ceva nu se poate (doar daca ai un vas tampon in camera tehnica). Asa ca singura varianta este filtrarea apei prin carbune activat.

Totusi, filtrele cu carbune activat nu sunt recomandate ca si tratament in cazul in care nivelul de radon depaseste 4000 pCi/L, din cauza expunerii omului la gama de radiatii (un tehnician trebuie sa schimbe la un moment dat cartusul filtrant sau mediul filtrant).

Exista urmatoarele variante pentru filtrarea apei cu radon:

– la dus, filtrele pentru dus ce contin carbune activat;
– pentru apa de baut, exista filtre ceramice cu carbune activat, filtre cu ultrafiltrare cu carbune activat, filtre cu nanofiltrare cu carbune activat, filtre cu osmoza inversa cu carbune activat;
– pentru apa care alimenteaza toata casa, exista filtre cu carbune activat cu cartus schimbabil; sau filtre cu carbune activat, automate.

Toate aceste sisteme de purificarea apei, au rol de retinere sau de reducere a radonului in apa.

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

Resurse utilizate pentru articolul prezent:

Epa

New Jersey Drinking Water Quality Institute

Alte resurse utilizate secundar:

United Kingdom National Radiation protection Board
http://www.nrpb.org
US Environmental Protection Agency
http://www.epa.gov/iaq/radon/index.html
Swiss Public Health Department
http://www.bag.admin.ch/strahlen/ionisant/radon/d/index.php
US National Radon Safety Board
http://www.nrsb.org/
US National Research Council, Board on Effects of Ionising Radiation VI Report on
Health Effects of Exposure to Radon (full text)
http://www.nap.edu/books/0309056454/html/index.html
Find state Radon Service Officials in the U.S.A.
http://www.epa.gov/iaq/contacts.html
US Nuclear Regulatory Committee
http://www.nrc.gov
American Lung Cancer Association
http://www.lungusa.org/air/radon_factsheet99.html
Environmental Radon Newsletter published by NRPB, UK
http://www.nrpb.org/publications/newsletters/environmental_radon/index.htm
Building Research Establishment, Foundation for the Built Environment, UK
http://www.bre.co.uk
Health Canada: Radon
http://www.hc-sc.gc.ca/ehp/ehd/catalogue/general/iyh/radon.htm

 

Publicat în Contaminanti apa | Etichetat , , | 3 comentarii

APA IMBUTELIATA SAU APA DE LA CHIUVETA?

Intamplator, cautand calitatea apei din reteaua publica Cluj-Napoca, am gasit un studiu despre apa pe care-l  consider „aur” si pentru care multumesc autorilor pentru efortul depus. Studiul se numeste: APA MINERALA, APA PLATA SAU APA DE IZVOR?

Studiul poate fi vizualizat si aici: studiu_calitate_apa.

In ce consta studiul? Treizeci de marci diferite de apa, prezente pe piata din Romania, plus trei izvoare naturale din Cluj-Napoca si Zalau, plus doua probe de apa din retelele publice Cluj-Napoca si Zalau, sunt analizate comparativ pentru cativa parametrii fizico-chimici. In total 35 de probe de apa au fost analizate. Chiar dar concluzia studiului nu spune acest lucru, putem observa ca apa din Cluj-Napoca si Zalau (retea publica) se remarca a fi printre cele mai bune. Fiind din Bucuresti, va pot confirma ca apa din reteaua publica, este apropiata de calitatea celei din Zalau.

Concluzii trase de cei care au efectuat studiul: „apa ideala de consum zilnic ar trebui sa fie necarbogazoasa, bogata in calciu si magneziu, dar saraca in sodiu, cloruri si sulfati. Probele de apa care respecta aceste cerinte sunt doar 14 probe si anume…..adica 56% din cele 25 de probe de ape imbuteliate”. Interesant!

Acest studiu mi se pare aur, deoarece sunt multe persoane care ma intreaba despre calitatea apei imbuteliate. Personal, nu sustin si evit consumul de apa imbuteliata. Motivul este simplu si am scris despre riscul apei imbuteliate care se numeste Bisfenol A. In plus, noi studii arata ca in apa imbuteliata s-a gasit microplastic.

In momentul de fata un sistem de filtrare instalat in fiecare casa, mi se pare solutia ideala pentru a consuma apa curata, buna la gust si fara contaminanti. Nu este necesar sa fie un sistem de filtrare scump, ci doar sa respecte aceste cerinte: sa filtreze clorul, sa corecteze gustul, sa filtreze metalul greu (posibil plumb ce poate migra in apa din retele si conducte vechi), sa filtreze paraziti precum criptosporidium si giardia (ce ar putea exista in apa atunci cand sursa de alimentare se face din ape de suprafata). Tehnologiile care pot filtra cele enumerate sunt: carbunele activat, zeolit, ultrafiltrarea si microfiltrarea. Este suficient sa montezi sub chiuveta un filtru cu ultrafiltrare sau un filtru cu ceramica, pentru a avea apa sigura si foarte buna la gust.

Totusi, daca apa este buna pentru baut, bogata in calciu si magneziu asa cum este trasa concluzia in studiu, ce putem face pentru protectia centralei, a boilerului, a masinii de spalat, a bateriilor si instalatiei? (apa bogata in calciu si mangeziu = apa cu duritate medie sau mare).

Doua dintre cele mai cunoscute si eficiente tehnologii de tratare a apei dure prin conditionare, sunt (aceste tehnologii nu elimina din apa ionii de calciu si de magneziu):

Rezultatele impotriva depunerilor sunt foarte bune in ambele variante, poate usor mai bun in cazul tehnologiei TAC. De fapt studiile arata ca tehnologia TAC are in momentul de fata cel mai bun randament impotriva depunerilor de calcar.

Alegerea intre cele doua tehnologii, este de ordin tehnic, limitari, buget de intretinere (de exemplu tehnologia electromagnetica nu are consumabile, iar TAC are).

Atunci cand se poate, este ideal evitarea utilizarii unei statii de dedurizare clasice (cu sare), deoarece aceasta tehnologie elimina din apa ioni de calciu si de magneziu, introducand sodiu.

Ca un ultim sfat, pe langa dedurizare/conditionare, utilizati intotdeauna si filtrare mecanica, cu grad de filtrare mai mic de 20 microni, ideal la 5 microni, instalat pe conducta principala de alimentare a casei.

 

Publicat în Analize apa, Contaminanti apa, Tehnici de filtrare | Etichetat , | Lasă un comentariu

CE DURITATE ARE APA DIN CLUJ-NAPOCA

Duritatea apei din Cluj-Napoca este foarte mica, chiar mai mica decat spune legea apei potabile. Cautand duritatea apei din Cluj-Napoca, am fost surprins a vad ca valoarea este de numai 2.18 °dH (grade germane). Aici puteti verifica raportul de apa pentru Cluj-Napoca, obtinut de aici: casomes.

Asa cum spuneam, am fost surprins sa vad aceasta duritate mica, deoarece legea apei potabile in Romania spune ca ar trebuie sa existe o duritate minima de 5 °dH. Este clar ca la o astfel de duritate nu este cazul de dedurizare sau de tratare anticalcar pentru ca apa este moale si nu are cum sa afecteze centralele si boilerele. Poate in anumite conditii este nevoie de apa demineralizata complet dar nu si in cazul unei utilizari casnice.

Din cautarile mele, am aflat ca orasul Cluj-Napoca este alimentat cu apa din lacul Tarnita. Apa preluata din Tarnita, trece prin statia de tratare de la Gilau si distribuita apoi catre: Cluj-Napoca, Gherla, Dej. Sursa informatiei aici: casomes.

Sunt curios daca aceasta duritate de 2.18 °dH este cea naturala a apei sau apa este dedurizata in statia de tratare de la Gilau? Daca stie cineva aceasta informatie poate ne lasa un comentariu mai jos, la acest articol. Eu cred ca nu este dedurizata, altfel ce sens ar avea sa lasi in apa 2.18 °dH, cand poti lasa 5 °dH, asa cum spune legea?

In aceste conditii, singurul lucru pe care-l poti aplica ca si tratare pentru toata casa, este un filtru pentru sedimente si eventual un sterilizator cu UV pentru paraziti precum criptosporidium si giardia. Eventual poti aplica o filtrare si pentru clor sau o filtrare + magnetizare a apei.

Pentru un punct de consum (la bucatarie) se poate instala un filtru cu ultrafiltrare sau un filtru cu ceramica. Eventual, se poate adauga la aceste sisteme, un filtru pentru ridicarea pH-ului si cresterea mineralelor din apa (2.18 °dH) inseamna minerale putine iar pH-ul din buletinul de analiza arata o valoare aproape neutra. Aici puteti vedea si Buletin-de-calitate-Cluj.

In cazul in care nu instalezi pe toata casa un filtru pentru declorinare, este indicat ca macar la dus sa instalezi un filtru pentru eliminarea clorului. Mai mult despre filtrele de dus, aici: Cel mai bun filtru de dus.

Pentru analiza duritatii apei, puteti achizitiona acest test de duritate. Pentru o analiza completa de apa, va recomandam sa alegeti un laborator din acest catalog online: infoapa.ro

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

Publicat în Analize apa, Apa dura, Tehnici de filtrare | Etichetat , | Lasă un comentariu

CE ESTE CONDUCTIVITATEA APEI?

In acest post vom afla este conductivitatea apei sau ce arata aceasta conductivitate.

Intr-o singura propozitie, putem afirma: Conductivitatea indică totalitatea sarurilor dizolvate in apa. Ce inseamna acest lucru? Pur si simplu inseamna ca in natura nu gasim apa in stare pura, precum H2O ci cu anumite elemente fizico-chimice dizolvate in ea. Poate, ca apa de ploaie sa fie intr-o stare apropiata de cea a doua parti de hidrogen si o parte de oxigen dar poluarea isi spune cuvantul si aici.

Deci, atunci cand ne gandim la conductivitatea apei, avem in vedere tot ce poate fi dizolvat in apa: diferite minerale, diferite metale, diferiti ioni, in diferite cantitati. Ca o analogie, ne putem gandi la o supa pasata, in care putem vedea consistenta ei dar nu putem sti ce a pus bucatarul in supa. Pentru a afla din ce este compusa supa ar trebui sa-l intrebam pe bucatar. Asa si in cazul apei, putem masura conductivitatea apei cu un aparat electronic, dar pentru a afla exact din ce este compusa aceasta conductivitate, este necesar sa efectuam un buletin de analiza intr-un laborator.

Ce nu face parte din conductivitatea apei?

Particulele in suspensie (nedizolvate) vizibile sau invizibile nu fac parte din conductivitate. Aceste particule se pot filtra cu diferite filtre mecanice. Din conductivitate nu fac parte nici bacteriile, virusurile, parazitii precum criposporidium si giardia. Acestea pot fi filtrare sau distruse la randul lor prin diferite tehnologii de filtrare sau prin aplicarea unor tehnologii de dezinfectie.

De ce este importanta conductivitatea apei?

In diferite aplicatii medicale, de laborator dar si in industrie, este foarte importanta. In anumite cazuri, producatorii unor ehipamente medicale, de laborator, pentru industrie, specifica conductivitatea apei necesara pentru echipamentele lor. La fel, in multe cazuri conductivitatea este importanta si in acvaristica.

In cazul apei potabile, legea in Romania mentioneaza o conductivitate maxima de 2500 μS/cm (microsiemens/cm). Cu alte cuvinte, ca apa sa fie considerata potabila, nu trebuie sa depaseasca 2500 μS/cm.

Un alt reper dupa care ne putem ghida: EPA (United States Environmental Protection Agency) atrage atentia ca apa de baut ar trebui sa aiba maxim 500 mg/l (500 parti per milion) care coincide cu aproximativ 1000 μS/cm. Puteti vedea aici (CE ESTE TDS?) un alt post in care am explicat ce este TDS-ul si ce legatura are cu conductivitatea. EPA nu afirma ca in mod obligatoriu apa nu este potabila daca are un TDS mai mare de 500 mg/l sau o conductivitate mai mare de 1000 μS/cm. Ci doar afirma ca ar trebui sa analizezi apa intr-un laborator, daca acest TDS este mai mare de 500 mg/l. Aparatele de TDS se gasesc acum peste tot (este un mic aparat elecronic care arata ca un termometru).

Atentie! Exista si posibilitatea ca apa sa nu depaseasta 1000 μS/cm sau 500 mg/l, dar totusi sa nu fie potabila. Un singur parametru daca este depasit, sa spunem amoniul sau nitratul, apa nu este potabila. De aceea, singurul reper de calitate a apei este buletinul de analiza ci nu aparatul TDS.

Pentru calitatea apei de baut, este necesar sa scadem conductivitatea apei?

Daca apa este de la reteaua publica, iar aceasta este declarata potabila de catre furnizor, as pune ca nu este cazul. Evident, ca un sistem de filtrare este binevenit precum cel cu carbune activat, ultrafiltrare sau ceramica (filtrare pentru clor, metal greu, bacterii, paraziti de criptosporidium si giardia), dar nu este absolut necesar sa scadem conductivitatea prin demineralizare.

Daca apa este din sursa proprie, adica de foraj, atunci va este necesar un buletin de analiza fizico-chimic si microbiologic. Doar conductivitatea apei nu va ajuta sa stiti daca apa este potabila sau nu. In cazul in care conductivitatea depaseste 2500 μS/cm, atunci este clar ca apa nu este potabila.

Totusi, daca vrei sa scazi conductivitatea apei, tehnologiile de mai jos te pot ajuta:

osmoza inversa, scade conductivitatea apei cu peste 95%
nanofiltrarea scade conductivitatea apei cu aproximativ 70%
– rasina speciala pentru deionizare dar utilizata cu sisteme de osmoza inversa – in anumite aplicatii medicale si de laborator / industrie dar si in acvaristica (in unele cazuri) se utilieaza filtre cu rasina speciala pentru deionizarea apei. Aceste filtre/echipamente se instaleaza in general, dupa ce apa a trecut prin procesul de osmoza inversa.

Pentru o analiza completa de apa, va recomandam sa alegeti un laborator din acest catalog online: infoapa.ro

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

 

Publicat în Analize apa, Legislatie Apa, Tehnici de filtrare | Etichetat , | Lasă un comentariu

CE DURITATE ARE APA DIN BRASOV?

Apa din Brasov are o duritate moderata, de 13 – 14 grade germane. Pentru consumul apei, duritatea aceasta este foarte buna. Pentru centrale termice, boilere, schimbatoare de caldura, masini de spalat, duritatea aceasta poate creea probleme.

Buletin de analiza a apei din Brasov, aici: raport analiza apa Brasov 2017

Cum putem rezolva ca duritatea apei sa nu distruga instalatia casei, instalatia de incalzire si elecrocasnicele ce utilizeaza apa? Iar in acelasi timp, apa sa ramana potabila si cu minerale in ea?

Dedurizarea clasica (cu sare), elimina sarurile de calciu si de magneziu, adaugand sodiu in apa. Solutia tehnica pentru ca apa sa ramana cu minerale in ea, este conditionarea apei dure. Acest lucru se poate face cu echipamente care modifica structura ionilor de calciu si de magneziu, impiedicand aderarea la suprafete, rezistente, boiler, masina de spalat sau orice alt echipament ce utilizeaza apa.

Doua din cele mai cunoscute si eficiente tehnologii de tratare a apei dure prin conditionare, sunt:

Rezultatele impotriva depunerilor sunt foarte bune in ambele variante, poate usor mai bun in cazul tehnologiei TAC. De fapt studiile arata ca tehnologia TAC are in momentul de fata cel mai bun randament impotriva depunerilor de calcar.

Alegerea intre cele doua tehnologii, este de ordin tehnic, limitari, buget de intretinere (de exemplu tehnologia electromagnetica nu are consumabile, iar TAC are).

Atunci cand se poate,  este ideal evitarea utilizarii unei statii de dedurizare clasice (cu sare).

Ca un ultim sfat, pe langa dedurizare/conditionare, utilizati intotdeauna si filtrare mecanica, cu grad de filtrare mai mic de 20 microni, ideal la 5 microni. Mai ales in Brasov unde apa este usor incarcata cu sediment.

Pentru analiza duritatii apei, puteti achizitiona acest test de duritate. Pentru o analiza completa de apa, va recomandam sa alegeti un laborator din acest catalog online: infoapa.ro

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

Publicat în Apa dura, Statii de dedurizare, Tehnici de filtrare | Etichetat | Lasă un comentariu

BULETINE DE ANALIZA A APEI DIN BUCURESTI

Calitatea apei potabile din reteaua publica Bucuresti, este o informatie publica. Analizele fizico-chimice si bacteriologice, sunt postate regulat pe website-ul Apa Nova, furnizorul de apa potabila in Bucuresti.

Mai jos veti gasi link-uri catre aceste buletine de analiza a apei, in functie de sector dar si de punctul de prelevare a probei de apa. Tot ce trebuie sa faci, este sa intri pe link si sa deschizi cel mai recent raport, in functie de data calendaristica.

Buletine de analiza apa, Bucuresti sectorul 1

Vezi analize apa: Punct de prelevare apa Sos. Chitila nr. 1, Lukoil
Vezi analize apa: Str. Mitropolit Varlaam, cismea publica
Vezi analize apa: Piata Pajura, cismea publica
Vezi analize apa: Piata Dorobanti, cismea publica
Vezi analize apa: Piata Matache, cismea publica
Vezi analize apa: Piata Amzei, cismea publica
Vezi analize apa: Piata 16 Februarie, cismea publica
Vezi analize apa: Piata Aerogarii, cismea publica
Vezi analize apa: Piata 1 Mai, cismea publica
Vezi analize apa: Calea Plevnei, nr. 19

Buletine de analiza apa, Bucuresti, sectorul 2

Vezi analize apa: B-dul Barbu Vacarescu Kaufland
Vezi analize apa: Str. Sportului 53A, farmacie
Vezi analize apa: IOMC, Prof. Dr. Alfred Rusescu
Vezi analize apa: Sos. Fundeni nr. 161, statia de alimentare Mol
Vezi analize apa: Policlinica Dr. Grozovici
Vezi analize apa: Spitalul Ion Cantacuzino
Vezi analize apa: Colegiul National Mihai Viteazu
Vezi analize apa: Piata Vatra Luminoasa, cismea publica
Vezi analize apa: Sos Pantelimon nr. 359

Buletine de analiza apa, Bucuresti, sectorul 3

Vezi analize apa: Uzina Faur, poarta 4
Vezi analize apa: B-dul . Th. Pallady – capat tramvai 19
Vezi analize apa: Piata Titan II – cismea publica
Vezi analize apa: Sos. Mihai Bravu – Optinova
Vezi analize apa: Str. Drumetului nr. 19
Vezi analize apa: Str. Agatha Barsescu nr. 16
Vezi analize apa: Piata Traian, cismea publica

Buletine de analiza apa, Bucuresti, sectorul 4

Vezi analize apa: Str. Tismana – Ag. ANB Tineretului
Vezi analize apa: Piata Norilor – cismea publica
Vezi analize apa: Sos. Oltenitei – Lukoil
Vezi analize apa: Piata Berceni, cismea publica
Vezi analize apa: Spitalul Marie S. Curie
Vezi analize apa: Piata Progresul, cismea publica
Vezi analize apa: Piata Resita, cismea publica

Buletine de analiza apa, Bucuresti, sectorul 5

Vezi analize apa: Str. Sinei nr. 44
Vezi analize apa: Scoala Generala nr. 103
Vezi analize apa: Piata Ferentari, cismea publica
Vezi analize apa: Str. Trompetului nr. 4, Scoala Speciala nr 9
Vezi analize apa: Piata Rahova, cismea publica
Vezi analize apa: Str. Surduc nr. 14
Vezi analize apa: B-dul Tudor Vladimirescu, Lukoil
Vezi analize apa: Dr. Panait Iatropol, cismea ADP

Buletine de analiza apa, Bucuresti, sectorul 6

Vezi analize apa: Piata Celibidache, cismea publica
Vezi analize apa: Str. Valea Argesului, RATB
Vezi analize apa: B-dul Timisoara, 60B – OMV
Vezi analize apa: Piata Veteranilor, cismea publica
Vezi analize apa: Splaiul Independentei nr. 235, sediu ANB
Vezi analize apa: Piata Crangasi, cismea publica

Pentru o analiza completa de apa, va recomandam sa alegeti un laborator din acest catalog online: infoapa.ro

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

 

Publicat în Analize apa | Etichetat , , | Lasă un comentariu